De ce nu este primită România în Schengen: romii și corupția din vămi. Eurodeputat finlandez, pentru Gândul: „Încercăm să reparăm greșeala pe care am făcut-o în 2007, la aderare”

Reuniunea miniștrilor de interne ai statelor membre UE, la Consiliul de Justiție și Afaceri Interne (JAI) care are loc joi la Bruxelles, va însemna cel mai probabil o nouă amânare privind decizia de a primi România și Bulgaria în zona Schengen, în care vizele și controalele la frontieră nu mai sunt necesare. Finlanda și Olanda se opun extinderii zonei, în timp ce Franța și Germania vor propune un compromis: aderarea în doi pași, începând cu frontierele maritime și aeriene.

Eurodeputata finlandeză Sari Essayah, membră a grupului Partidului Popular European, a explicat în exclusivitate pentru gândul care crede că sunt cele două principale motive pentru care Finlanda se opune aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. Este vorba despre problemele create de romi și despre corupția și lipsa de transparență din vămi. Finlanda nu susține nici „compromisul” procedural pe care îl propun Franța și Germania.

Sari Essayah a recunoscut că gestul Olandei și al Finlandei de a se opune „este un pic nedrept” și că ceea ce se întâmplă acum este de fapt o decizie politică, fără a ține cont de criteriile tehnice de aderare la Schengen. Este vorba de „o încercare de a repara o greșeală mai veche”: admiterea României și Bulgariei în UE, în 2007 – un pas făcut prea devreme și pripit.

Poziția pe care Finlanda o va susține joi la Bruxelles este că o decizie privind aderarea României și bulgariei la Schengen trebuie să fie luată după Raportul de monitorizare a Justiției din februarie 2012.

Unul dintre cele mai importante motive de respingere a României este gestionarea minorității rome, care creează probleme în Europa. „Când avem discuții în Parlament despre situația romilor din România, mulți spun că ar trebui să așteptăm până când putem fi siguri că România și Bulgaria au grijă cum trebuie de grupurile lor minoritare. Apoi putem decide dacă cele două țări întrunesc criteriile Schengen”, a spus Sari Essayah pentru gândul.

Ea a precizat că problema romilor este o discuție publică între politicienii de la Helsinki, indiferent de problematica Schengen. „Mulți finlandezi sunt șocați de cât de mulți cerșetori sunt pe străzile din Helsinki. Mulți spun că până să intrăm în UE, nu aveam cerșetori. Ar trebui să primim niște garanții că situația romilor din România și Bulgaria este rezolvată”, a mai spus europarlamentarul.

Al doilea motiv este corupția din vămi. Sari Essayah cunoaște operațiunea de amploare a autorităților române, în urma căreia au fost arestați sute de vameși, dar nu uită nici reportajele internaționale care au arătat vilele de lux ale vameșilor români și bulgari, sau faptul că șpaga medie pe o tură la vamă ar ajunge la aproape 6.000 de euro.

„Cred că ar fi foarte bine să vedem următorul Raport (pe Justiție) și apoi să putem lua o decizie„, a spus eurodeputata finlandeză.

Finlanda nu poate fi de acord nici cu soluția propusă de Germania și de Franța, adică primirea României și Bulgariei în Schengen în două etape: mai întâi frontierele maritime și aeriene, apoi granițele terestre. „În primul rând, Finlanda s-a opus dintotdeauna acestei metode. Noi credem că o țară fie este pregătită, fie nu este pregătită să adere”, a declarat pentru gândul Essayah.

„Astăzi, oamenii pot să se miște liber din țară în țară, în spațiul Schengen, nu contează că folosesc mașina, avionul sau vaporul. Este foarte simplu să schimbi un mijloc de transport cu altul”, a explicat eurodeputata finlandeză.

„Știu că este puțin nedrept”. Finlanda și Olanda repară „greșeala” aderării la UE din 2007

Sari Essayah recunoaște că impunerea acestor criterii nu au nici o legătură cu procedura tehnică de aderare la spațiul Schengen, însă spune că, așa cum se întâmplă mereu în UE, este vorba despre o decizie politică, nu tehnică.

„Sunt voci care spun că România și Bulgaria au fost primite prea devreme în UE și că poate ar fi trebuit să mai așteptăm câțiva ani. La admiterea în UE existau aceste criterii privind corupția, transparența, societatea. Greșeala a fost făcută atunci. Pot înțelege acest punct de vedere: am îndeplinit toate criteriile tehnice, de ce vă mai plângeți? Dar acești oameni trebuie să înțeleagă că atunci (în 2007) am ezitat și că acum încercăm să reparăm greșeala pe care am făcut-o atunci. Știu că este puțin nedrept„, spune eurodeputata.

„Nu ar trebui să fie așa. Chiar dacă spunem că sunt chestiuni tehnice în cazul aderării la Schengen, ultimul cuvânt îl are decizia politică„, recunoaște eurodeputata. La fel se întâmplă cu criza euro și cu Grecia, spune Essaya: „De ce se află acum zona euro în criză, de ce a fost admisă Grecia în zona euro, când existau 5 criterii pentru admitere? Pentru că s-a luat o decizie politică”.

Decizia, împinsă în octombrie

Cum o decizie favorabilă aderării României are nevoie de un vot unanim în Consiliul JAI, opoziția Olandei și Finlandei trimit dosarul Schengen la arbitrajul liderilor UE de luna viitoare. De altfel, autorităritățile de la București fac un lobby intens pe lângă președinția poloneză a UE ca o soluție în problema deschiderii „spațiului fără frontiere” pentru țara noastră să fie luată înainte de summit-ul de la mijlocul lui octombrie.

Marian Tutilescu, directorul Departamentului Schengen și Afaceri Europene din Ministerul Administrației și Internelor, a subliniat într-un interviu acrodat RFI că președinția poloneză a UE poate să trimită dosarul aderării României în Consiliul European de toamnă din octombrie, eventual să convoace sau să devanseze Consiliul JAI din octombrie.

Cu condițiile tehnice îndeplinite încă din februarie, când era asumat termenul pentru aderare, România se vede în incapacitatea de a atinge ținta integrării în Schengen din cauza temerilor că frontierele Uniunii sunt vulnerabile mai ales din cauza corupției. Progresele României în lupta cu acest flagel nu au fost considerate convingătoare, mai ales de Olanda, care a avut o poziție argumentată similar și în urmă cu 4 ani când a încercat să amâne termenului de intrare a României în UE.

„Aderarea posibilă a României și Bulgariei la zona Schengen (…) riscă să crească presiunea asupra frontierei greco-turce și coasta bulgară a Mării Negre riscă să devină o țintă pentru imigrația clandestină”, a avertizat de altfel, în iunie, Jean-Dominique Nollet, șeful unității de analize Europol, în cadrul unei conferințe privind Schengen.

O formulă de compromis discutată în prezent prevede o aderare în etape dar aceasta ridică, de asemenea, probleme. Ea preconizează o deschidere a frontierelor aeriene și maritime ale Schengen pentru România și Bulgaria la 31 octombrie, apoi propune să se aștepte până în iulie 2012 pentru deschiderea frontierelor terestre.

Potrivit Mediafax, Franța și Germania refuză orice angajament privind o dată precisă pentru frontierele terestre. Parisul cere să se aștepte raportul anual privind corupția în UE, ce va fi publicat în iulie, pentru a lua această decizie, „în scopul de a păstra deschise toate opțiunile și de a pune cele două țări candidate în fața responsabilităților lor”.

Parlamentarii protestează printr-o declarație

Semnalele negative venite de la Bruxelles înaintea Consiliului JAI de astăzi i-au făcut pe parlamentari români să adopte o declarație în care solicită luarea unei decizii „juste”, având în vedere că România îndeplinește criteriile tehnice ale aderării la Schengen. Potrivit documentului, senatorii și deputații au luat „act cu îngrijorare și dezaprobă categoric deciziile luate în Parlamentele și Guvernele naționale ale unor state partenere din UE privind blocarea aderării țării noastre la acordul Schengen”.

De altfel, ministrul de Interne, Traian Igaș, susținut de predecesorul său Vasile Blaga, au reclamat caracterul politic al amânării deciziei de aderare.

„România îndeplinește în totalitate aquis-ul Schengen. Dacă, în anumite etape, în evoluția noastră ca țară democrată, aveam anumite restanțe, de această dată, în ceea ce privește aderarea la Spațiul Schengen, România și-a făcut cu brio toate sarcinile pe care le avea de făcut și de dus la bun sfârșit. Nu avem ce să ne reproșăm, absolut nimic aici și nu cred că din punct de vedere tehnic puteam să facem mai mult decât s-a făcut. Este o decizie politică”, a spus Igaș.

„Pas cu pas, România și-a îndeplinit toate obligațiile, așa cum scrie la carte. Obligațiile la care România s-a angajat, așa cum sunt prinse în Tratat, au fost din punct de vedere tehnic toate îndeplinite”, a insistat și Vasile Blaga.

Băsescu și piedicile puse de Olanda

Condiționarea aderării la Schengen de cerințele din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare a fost criticată în numeroase ocazii și de președintele Traian Băsescu care, în iunie, a catalogat Olanda ca fiind „vârful de lance” în a împiedica aderarea României.

„Spre exemplu, există o țară – și nu are rost să-i ocolesc numele, Olanda, – cu Guvern minoritar, cu susținere în Parlament de la un partid care este împotriva imigrației și, în general, antiextindere Uniune Europeană. Una din condițiile susținerii este blocarea accesului României și Bulgariei în Schengen”, a spus președintele.

El a adăugat că aceasta este o condiție în programul politic existent la Haga pentru susținerea în Parlament a Guvernului minoritar. „Această afirmație nu este în van, este o informație care poate fi verificată pe site-ul partidului de guvernământ, este în Protocolul de guvernare. Din acest motiv, Olanda a devenit vârful de lance al adăugării de condiții la condițiile de acces. Și, din păcate, în UE nu se pot lua decizii decât prin consens. Toți cei 27 care sunt în jurul mesei trebuie să fie de acord”, preciza președintele.